Trenduri 2020: 3 teste comune pentru relațiile de muncă și de cuplu

Tot mai mulți dintre noi conștientizăm faptul că relațiile pe care le avem sunt cea mai importantă sursă de împlinire. Însă viziunea asupra acestor relații se schimbă de la o generație la alta iar, în prezent, chiar de la un an la altul, pentru că digitalizarea transformă regulile jocului, atât în relația companie-angajat și în parteneriatele de business, cât și în relațiile de cuplu.

Și cum principiile care stau la baza acestor relații sunt aceleași, îți propunem să analizăm trei provocări actuale pe care trebuie să le gestionăm la birou și acasă:

1. Creșterea dorinței de flexibilitate: freelancing & parteneriate flexibile.

Un studiu eJobs, desfășurat în 2018, arăta că “flexibilitatea de lucru” e principala motivație de angajare a millenialilor și a generației Z, cei care vor reprezenta 75% din forța de muncă până în 2025. Posibilitatea de a lucra remote devine pentru tot mai mulți angajați un must have și nu numai un nice to have, stimulând companiile să își flexibileze politicile pentru a rămâne competitive în războiul de atragere și reținere a talentelor. Noua tipologie de angajat este tot mai dispusă să schimbe siguranța unui job stabil pentru flexibilitate în ceea ce privește locul de activitate și organizarea timpului. În plus, statutul de freelancer, soloprenor sau antreprenor devine o alternativă luată în calcul de multe ori tocmai pentru promisiunea unei libertăți superioare, așa că managerii trebuie să concureze indirect și cu acest reper dezirabil al fiecărui angajat de a deveni antreprenor.

Provocarea flexibilității nu este nouă dar este tot mai accentuată, așa că liderii sunt presați să facă trecerea de la managementul activității la managementul rezultatelor și al relațiilor pentru a gestiona angajați care lucrează în condiții diverse: unii remote, alții ca și colaboratori, alții prezenți tot timpul la birou. 

În paralel, relațiile de cuplu par să ceară și ele tot mai multă flexibilitate. În primul rând, ideea de cuplu monogam „pe viață” nu a fost niciodată supusă unei presiuni mai mari decât cea exercitată acum prin social media. 1 din 4 divorțuri sunt cauzate de comportamentele digitale ale unui partener, astfel că granițele flexibilității trebuie rediscutate în cadrul fiecărei relații în raport cu noile provocări de micro-cheating pe care le avem non stop la dispoziție. cultivarea unor conversații sau relații virtuale cu persoane din afara cuplului ori urmărirea foștilor parteneri pe rețelele sociale. În plus, app-urile de dating câștigă tot mai mulți adepți și contribuie treptat la crearea unei culturi de dating în mediul social mai degrabă tradiționalist și conservator din România. „De-tabu-izarea” app-urilor creeaz[ mediul fertil pentru o mai mare toleranță la ideea de relație deschisă sau cel puțin la ideea de a te vedea  mai multe persoane simultan.

În acest context, devine critic ca parteneri să dezvolte o viziune comună de cuplu și să își asume dezvoltarea relației dintre ei. A investi în momente de conectare autentică,  cu No Smartphones Policy, poate fi o idee sănătoasă și de aplicat cât mai des acasă.

2. Rezolvarea relației cu sine: midlife crisis & midcareer crisis

Știați că, așa cum există criza vârstei mijlocii, există și criza de la mijlocul carierei?

Statisticile arată că un mare număr tot mai mare de angajați resimt pe la jumătatea drumului în profesia lor o scădere dramatică a satisfacției legate de job. Încep să se întrebe dacă s-au orientat bine și să se simtă tot mai demotivați în a continua. Aceasta nu e o veste tocmai bună, pentru că angajații cu vechime reprezintă un asset valoros pentru orice companie iar competențele și contribuția lor sunt foarte greu de înlocuit. Prin urmare, specialiștii de la Harvard Business Review vin cu câteva sfaturi pentru managerii acestor angajați: crearea de noi oportunități de dezvoltare care să le aducă noutate (programe de training, roluri noi), acordarea unei misiuni profunde dincolo de job (acte caritabile, proiecte CSR), încurajarea asumării unor programe de mentorat pentru a transmite mai departe ceea ce știu și a se simți valoroși sau flexibilizarea programului de lucru.

Aceste crize de identitate profesională pot fi de sine stătătoare sau parte dintr-o criză de identitate pe care unii bărbați și unele femei o resimt de regulă între 40-55 de ani, dar pe care o experimentează de obicei diferit. Bărbații se concentrează direct pe realizările lor și pe dorința lor de a-și dovedi succesul față de cei din jur, în timp ce femeile tind să se bazeze pe aspectul lor fizic, dezvoltarea personală și ceea ce pot face odată ce s-au încheiat îndatoririle parentale.

E de așteptat ca presiunea socială de a fi un high achiever să acutizeze aceste tensiuni interioare, la fel cum dezvoltarea industriei de anti-aging activează anxietatea femeilor de a înainta în vârstă. Psihologii ne sfătuiesc să avem răbdare cu noi și cu partenerii noștri care experimentează aceste stări și să ne investim energia în hobby-uri sau activități care ne pot aduce noi motivații. Orice criză poate fi transformată într-o oportunitate de reinventare  (aici să punem link către Master Yourself) dar, atunci când lucrurile se agravează, e nevoie de ajutor din partea unui coach sau a unui psihoterapeut.

3. Afilierea la nișe: cine se aseamănă se adună. În comunități secrete pe Facebook!

Demarcarea granițelor dintre viața personală și cea profesională devine o provocare tot mai greu de gestionat pentru aceia dintre noi care sunt activi pe rețelele de socializare (și știm că aproape 1 din 2 români are în prezent un cont de Facebook, 700.000 au un cont de Insta și peste 250.000 un profil pe Linkedin). Trendul de a ne afilia unor grupuri pe bază de interese profesionale sau personale este vizibil și vine să răspundă nevoilor noastre de apartenență dar și de gestionare eficientă a timpului.

Ce provocare majoră avem aici? Cum fiecare dintre noi îndeplinim mai multe roluri (Profesionist, Mamă/ Tată, Iubită/ Iubit, Voluntar în..., Pasionat de...), devine important felul în care ne definim imaginea în jurul unuia sau a mai multora dintre aceste roluri, pentru că poziționarea noastră va influența modul în care ceilalți se vor raporta la noi și va afecta atât relațiile de business, cât și pe cele personale.

Întrebările importante la care trebuie să găsim răspuns sunt Cum vreau să fiu perceput(ă)? și În ce scop vreau să folosesc acest canal de comunicare? iar răspunsurile la ele ne vor ajuta să decidem cum ne alocăm resursele pentru a cultiva acele relații cu adevărat relevante pentru noi.

Spread the word. Share this article.